Stabilizator panta FORTE

Sistemul de sprijiniri filtrant cu fundaţie drenantă din elemente prefabricate de beton armat este alcătuit din scheletul de rezistenţă, montat din două tipuri de elemente de beton armat şi anume: elemente de ancorare (EA) şi elemente de legătură (EL) (fig. 1). Spaţiul încorsetat de aceste elemente din scheletul de rezistenţă este umplut cu piatră brută, asezat cu îngrijire, făcând împănarea pe verticale în spaţiul existent între elementele de ancorare, realizând astfel o rigidizare a articulaţiilor imperfecte. Suprafaţa liberă, la cota maximă a elevaţiei, se betonează la h/2 (EL). Practic în cele trei direcţii carteziene, planul de fundaţie si în această funcţie, înălţimea elevaţiei privind montarea scheletului de rezistenţă, nu are limitări geometrice în spaţiu la realizarea structurii gravitaţionale. Sistemul de sprijinire (MIHAND), alcătuit din elemente de ancorare (EA) si de legătură (EL) se aplică cu succes atât la ramblee cât si la deblee. În aceste condiţii, sistemul de sprijinire apare ca o construcţie în întregime drenantă. Datorită specificului construcţiei de drenare pe întreaga suprafaţă transversală, nu necesită dren în spate, nu se pune problema colmatării si datorită compartimentelor independente, se poate vorbi despre întreţinerea în ansamblu a construcţiei. Lucrările pot fi etapizate în mod succesiv pe volume independente, cu verificarea stării rigolei de beton la talpa fundaţiei, cu debitele furnizate de masivul pământos.

Zidurile de sprijini filtrante din elemente prefabricate de beton armat, cu umplutură de piatră brută, cu fundaţie drenantă, asigurând evacuarea apelor gravitaţionale la nivelul rigolei de beton, se situează în categoria construcţiilor reusite, practic recomandabile si în condiţiile pământurilor coezive, la consolidări de terenuri mijlocii.

Prin mărirea adâncimii cotei de fundare (a fundaţiei drenante) se pot realize construcţii de asanare mai eficace - chiar unice în pământuri coezive, practic fundaţia construcţiei fiind dren de adâncime, punând în evidenţă în mod accentuat gradul de aerisire a argilelor, prin condensarea vaporilor de apă la suprafeţele de contact cu aerul, în apă, respectiv evacuarea la nivelul rigolei de beton împreună cu apele gravitaţionale din crăpături sau din zone permeabile.

Din punct de vedere al ingineriei biologice, este unicul tip de construcţie ecologică din familia zidurilor de sprijini. Nu apare ca un corp străin în mediul înconjurător, nu modifică simţitor amplasarea starea iniţială a mediului natural , nu opune rezistenţa stratului aquifer, presiunea hidraulică nu are ce învinge, deci nu atacă construcţia. Construcţia lucrează în compromis cu natura, mână în mână.

IMAGINI DIN ISTORIA EXECUTĂRII SISTEMELOR DE SPRIJINIRE

Fig. 1 Elementele scheletului de rezistenţă, structura filtrantă, secţiune transversală şi realizarea tehnologică
1 – element de ancorare; 2 – element de legătură

Fig. 2 Primul sector experimental cu zidul de sprijin filtrant din elemente prefabricate de beton armat, la CFR executat în anul 1958, Km 12+200/300, linia CF Oradea Est-Vaşcău

Fig. 3 Montarea elementelor prefabricate în fundaţia zidului de srijin filtrant
Fig. 4 Dren contrafort din elemente prefabricate de beton aarmat, racordat
Fig.5 Şantierul de montarea zidului de sprijin filtrant din elemente prefabricate de beton armat la consolidarea unui masiv argilos
Fig. 6 Aspectul general al zidului de sprijin filtrant din elemente prefabricate de beton armat la încheierea execuţiei, prin montarea obiectivului de construcţii (2001)
Fig. 7 Rambleu filtrant (premieră), faţadă aval şi secţiune transversală
Fig. 8 Consolidare mal la un canal cu un zid de sprijin din elemente prefabricate de beton armat, pe saltele de fascine. Mal drept, mal stâng (1973)
Fig. 9 În condiţii urbane zidul de spijin din elemente prefabricate de beton armat, după 42 de ani în exploatare
Fig. 10 Aspectul străzii înainte de modernizare (Oradea)
Fig. 11 Zidul de spijin filtrant din elemente prefabricate de beton armat la realizarea modernizării străzii
Fig. 13 Dren contrafort (premieră în România) racordat la rigola zidului de sprijin filtrant cu o suprastructură de ventilaţie (1970)
Fig. 12 Faţada zidului de spijin filtrant din elemente prefabricate de beton armat se încadrează perfect în mediul peisager urban (1968)
Fig. 14 Suprastructura pragului de fund din elemente speciale de beton armat prefabricate
Fig. 15 Scheletul de rezistenţă a pragului de fund din elemente speciale de beton armat prefabricat
Fig. 16 Pragul de fund după darea în exploatare (1982)
Fig. 17 Baraj, la stingerea – corectarea torenţilor din elemente prefabricate de beton armat (1970)